ARTICOL
Mihai Viteazul sau Mihai Bravu (născut în . 1558, Târgul de Floci - d. 9 august 1601, Turda) a fost bănișor de Strehaia, stolnic domnesc) Șef şi Administrator al Diplomației Valahiei) și ban al Craiovei, apoi Domn al Țării Românești și, pentru o perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.
Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost soră cu Iane Cantacuzino, înalt dregător la Constantinopol și apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino.Şi a fost fica Episcopului Grec al Ierusalimului Ianis Palelogu Kantakuzini. Acesta era EVREU-GREC , convertit la creștinismul ortodox şi după călugărie foarte rapid a ajuns în vârful ierarhiei Bisericieşti din Ţara Sfântă.
Acesta a avut familie înainte de convertire şi înainte de călugărie. Pe vremea când era Rabinul Bucureștiului
Mordechai Iohanan Kantakuzini -Paleologu ,atunci i s-a născut fica sa Teodora Thora mama lui Mihai şi nepotul său Micha-El David , devenit Michkalos Dvidon în forma grecizată. .Tatăl său a fost domnitorul Pătraşcu Basarab Cel Bun din neamul Drakulya (Drăculeştilor) . Adică Tatăl său era român-evreu , mama sa era grecoaică evreică. Şi rezultatul a fost un mega-român,Unificatorul tuturor românilor.
Mihai Pătrașcu a urmat calea românilor unde a crescut şi împreun cu care a copilărit. Mama sa Teodora (Tudora) avea un magazin şi un depozit de mirodenii şi relicve din Levant şi Ţara Sfântă şi vinuri . În mare parte din copilăria lui Mihai , acesta a vândut vin şi mirodenii din Ţara Sfântă: ulei, azimă, pământ sfânt , obiecte arheologice ,apă din Iordan şi vinuri sau stofe.
Armeanul Petre Grigorovici (Petras Grigorian) din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a întocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului, document care s-a pierdut în forma originală, dar care s-a păstrat în compilația lui Stephanus Zamosius
În anul 1601, în timpul unei șederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a menționat pe marginea portretului aetatis XLIII, adică "în al 43-lea an al vieții", ceea ce indică drept an al nașterii lui Mihai anul 1558. Consemnând încă odată aoriginea sa ţi vârsta biologică
Comunitatea Evreiască Bizantină îi cerea lui Mihai creearea unui stat favorabil evreilor și armenilor, în care aceștia să nu fie prigoniți ,persecutați şi nici alungați .Un stat fără pogromuri. În schimb evreii şi armenii iau plătit scaunul domnesc şi influenţa în toate cancelariile Europei Occidentale. O condiție majoră a fost crearea unui PROTECTORAT VALAH AL IERUSALIMULUI ,unde evreii mozaici sau creștinați să fie protejați. Şi o altă condiţie era formarea în Balcani a unui stat unificat începând din Serbia până în Moravia şi Rutenia (Cehia şi Slovacia ucraineană) ,în care să fie protejaţi ,să fie liberi şi egali ( egal după conceptul feudal al Evului Mediu) .Să fie egali toţi străinii de diferite credinţe religioase,precum maurii ,evreii,armenii ,fenicienii creştini(libanezii), grecii aflați sub ocupație otomonă. Iar în schimb valahii se alegeau cu teritoriul unificat de pe vremea Daciei Romane şi cu numele "rumanus vulgatus" spre a fi deosebit de "romanus"
Aderă la "Liga Sfântă" creștină, constituită din inițiativa Papei Clement al VIII-lea, din care inițial făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova și Toscana (Anglia și Polonia au manifestat rezerve față de politica de cruciadă a papalității). Ulterior aderă și Transilvania, considerată factor decisiv în atragerea în alianță a celorlalte două state românești, Moldova și Țara Românească. Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianța antiotomană.
Pe data de 16 decembrie 1594 transformă Biserica ortodoxă a valahiei într-o formă Greco-Catolică de rit şi influență Gregoriană-Nestoriană un fel de ortodocși din Siria şi Ţara Sfântă Israel. O necesitate absolută pentru Valahia din partea Statului Papal . În acest fel Biserica rămânea Ortodoxă ca rit şi practică teologică, dar era papală adică catolică-orientală. A contat enorm pentru așezarea Valahiei pe picior de egalitate frățeasca cruciată cu națiuni puternic dezvoltate economic şi militar........dar mai ales dezvoltate cultural. Pentru prima dată Papa vorbea de Principatul creştin Dacia Romania Danubiana .Tot atunci porecla de "Bravus" (Viteazu) din copilărie a lui Mihai devine numele preferat pe buzele Papei Clement al VIII-lea.Nimeni în Europa Creștină nu-i spunea Michaelus Petrasco (Pătraşcu).Toţi îl numeau Michaelus Bravus
(Mihai Bravu) .
În 1594 și în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară în sudul Dunării, cucerind cetățile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Razgrad, Babadag, Târgul de Floci, Silistra și chiar Rusciuc, Șiștova, Nicopole și Vidin. Potrivit istoricului Nicolae Iorga, călăreții lui Mihai Viteazul ajunseseră până la Adrianopole în est și Plevna în vest. Această acțiune a fost coroborată cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stăpânirea sa Bugeacul, în aceeași perioadă. În 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel încât Dobrogea și gurile Dunării s-au aflat sub stăpânirea sa până la moarte.
PACEA CUIMPERIUL OTOMAN şi recunoaştera NAŢIUNII ROMELIA ROMELNI numele turcesc pentru romanii bizantini sau creştini din bizanţ)
Pierderile suferite în urma campaniilor antiotomane, precum și dezastrele provocate de ostașii sultanului, au adus Țara Românească la o stare critică din punct de vedere financiar. Cu visteria golită, Mihai se vede silit să aplice o soluție pe cât de nepopulară, pe atât de vitală supraviețuirii statale: "așezământul" sau "legarea țăranilor de glie" prin care rumânii (țăranii fără pământ din Valahia) erau siliți să rămână pe moșia pe care se aflau în acel moment.
După câteva confruntări pe linia Dunării, dar mai ales după înfrângerea suferită de Sigismund Báthory în Bătălia de la Keresztes, Mihai a făcut în decembrie 1597 pace cu Imperiul Otoman.În schimbul acceptării suzeranității otomane și a plății tributului, Înalta Poartă a recunoscut domnia voievodului pe întreaga durată a vieții sale și i-a trimis steag de domnie şi a urmașilor săi dinastici, împreună cu numele de RUMANIA ROMELIA ca stat VASAL şi ALIAT. Valahia nu mai era un stat ocupat sau autonom cu suveranitate limitată.Era recunoscut oficial ca STAT SUVERAN cu numele DACIEI ROMANE. Turcii se angajau ca în relațiile cu rumani să nu mai folosească niciodată termenul jignitor de "ghiaur" "necredincios sau barbar bastard".
Fiind cea mai mare realizare a lui Mihai cu excepţia Unirii Principatelor. Niciodată turcii pe durata vieţii sale nu au mai folosit ghiaur. Când a murit Mihai în 1601 asasinat.sultanul a folosit expresia " A murit Michali Dakay'Bei Califa Romelia " A murit Mihai Regele Dacilor Stăpânul Romaniei". Dar până atunci în anul 1598
În paralel, la 9 iunie 1598, Mihai a încheiat la Mănăstirea Dealu un tratat cu împăratul Rudolf al II-lea, care s-a obligat să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și i-a recunoscut caracterul ereditar al domniei în schimbul recunoașterii suzeranității împăratului.
Prin dubla suzeranitate (otomană și habsburgică) Mihai a căutat să compenseze prevederile tratatului de la Alba Iulia, din 20 mai 1595, prin care recunoscuse suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory.
În iulie 1599 a trimis o solie la Praga pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a inițiativei sale. Primind un răspuns favorabil, la sfârșitul aceluiași an, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români, și mercenari de diferite etnii: unguri și secui din Ardeal, polonezi, sârbi,evrei,greci etc. După victoria asupra lui Andrei Bathory (Bătălia de la Șelimbăr, 18/28 octombrie 1599) își face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 primind cheile fortăreței de la episcopul Demetrius Napragy. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar ca guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei.
Mihai Viteazul sau Mihai Bravu (născut în . 1558, Târgul de Floci - d. 9 august 1601, Turda) a fost bănișor de Strehaia, stolnic domnesc) Șef şi Administrator al Diplomației Valahiei) și ban al Craiovei, apoi Domn al Țării Românești și, pentru o perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.
Originea și primii ani ai vieții
Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost soră cu Iane Cantacuzino, înalt dregător la Constantinopol și apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino.Şi a fost fica Episcopului Grec al Ierusalimului Ianis Palelogu Kantakuzini. Acesta era EVREU-GREC , convertit la creștinismul ortodox şi după călugărie foarte rapid a ajuns în vârful ierarhiei Bisericieşti din Ţara Sfântă.
Acesta a avut familie înainte de convertire şi înainte de călugărie. Pe vremea când era Rabinul Bucureștiului
Mordechai Iohanan Kantakuzini -Paleologu ,atunci i s-a născut fica sa Teodora Thora mama lui Mihai şi nepotul său Micha-El David , devenit Michkalos Dvidon în forma grecizată. .Tatăl său a fost domnitorul Pătraşcu Basarab Cel Bun din neamul Drakulya (Drăculeştilor) . Adică Tatăl său era român-evreu , mama sa era grecoaică evreică. Şi rezultatul a fost un mega-român,Unificatorul tuturor românilor.
Mihai Pătrașcu a urmat calea românilor unde a crescut şi împreun cu care a copilărit. Mama sa Teodora (Tudora) avea un magazin şi un depozit de mirodenii şi relicve din Levant şi Ţara Sfântă şi vinuri . În mare parte din copilăria lui Mihai , acesta a vândut vin şi mirodenii din Ţara Sfântă: ulei, azimă, pământ sfânt , obiecte arheologice ,apă din Iordan şi vinuri sau stofe.
Armeanul Petre Grigorovici (Petras Grigorian) din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a întocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului, document care s-a pierdut în forma originală, dar care s-a păstrat în compilația lui Stephanus Zamosius
În anul 1601, în timpul unei șederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a menționat pe marginea portretului aetatis XLIII, adică "în al 43-lea an al vieții", ceea ce indică drept an al nașterii lui Mihai anul 1558. Consemnând încă odată aoriginea sa ţi vârsta biologică
Ascensiunea politică
La sfârșitul anului 1588 devine stolnic (Şef şi Administrator al Coprului Dplomatic al Valahiei) al curții lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău. În septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar și a Comunităţii Evreilor Creştini (Bizantini) din Constantinopol înclusiv al otomanilor după ce a plătit o sumă record de 1,5 milioane de galbeni a devenit voievod al Țării Românești, efectiv de pe 11 octombrie.Comunitatea Evreiască Bizantină îi cerea lui Mihai creearea unui stat favorabil evreilor și armenilor, în care aceștia să nu fie prigoniți ,persecutați şi nici alungați .Un stat fără pogromuri. În schimb evreii şi armenii iau plătit scaunul domnesc şi influenţa în toate cancelariile Europei Occidentale. O condiție majoră a fost crearea unui PROTECTORAT VALAH AL IERUSALIMULUI ,unde evreii mozaici sau creștinați să fie protejați. Şi o altă condiţie era formarea în Balcani a unui stat unificat începând din Serbia până în Moravia şi Rutenia (Cehia şi Slovacia ucraineană) ,în care să fie protejaţi ,să fie liberi şi egali ( egal după conceptul feudal al Evului Mediu) .Să fie egali toţi străinii de diferite credinţe religioase,precum maurii ,evreii,armenii ,fenicienii creştini(libanezii), grecii aflați sub ocupație otomonă. Iar în schimb valahii se alegeau cu teritoriul unificat de pe vremea Daciei Romane şi cu numele "rumanus vulgatus" spre a fi deosebit de "romanus"
Aderă la "Liga Sfântă" creștină, constituită din inițiativa Papei Clement al VIII-lea, din care inițial făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova și Toscana (Anglia și Polonia au manifestat rezerve față de politica de cruciadă a papalității). Ulterior aderă și Transilvania, considerată factor decisiv în atragerea în alianță a celorlalte două state românești, Moldova și Țara Românească. Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianța antiotomană.
Pe data de 16 decembrie 1594 transformă Biserica ortodoxă a valahiei într-o formă Greco-Catolică de rit şi influență Gregoriană-Nestoriană un fel de ortodocși din Siria şi Ţara Sfântă Israel. O necesitate absolută pentru Valahia din partea Statului Papal . În acest fel Biserica rămânea Ortodoxă ca rit şi practică teologică, dar era papală adică catolică-orientală. A contat enorm pentru așezarea Valahiei pe picior de egalitate frățeasca cruciată cu națiuni puternic dezvoltate economic şi militar........dar mai ales dezvoltate cultural. Pentru prima dată Papa vorbea de Principatul creştin Dacia Romania Danubiana .Tot atunci porecla de "Bravus" (Viteazu) din copilărie a lui Mihai devine numele preferat pe buzele Papei Clement al VIII-lea.Nimeni în Europa Creștină nu-i spunea Michaelus Petrasco (Pătraşcu).Toţi îl numeau Michaelus Bravus
(Mihai Bravu) .
Campania antiotomană
Aderarea Țării Românești la "Liga Sfântă" a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane soldată cu suprimarea creditorilor levantini și a întregii garnizoane otomane staționată în București. Pe acest fundal, Mihai pornește o ofensivă generală împotriva Înaltei Porți, atacând cetățile turcești de pe ambele părți ale Dunării (Giurgiu, Hârșova, Silistra ș.a.). Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor și turcilor (la Putineiu și pe locul numit "Padina Șerpătești" de lângă satul Stănești) culminată cu incendierea Rusciucului. După modelul victorios al lui Mihai, Aron Vodă pornește o campanie similară. Datorită recunoașterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de către Aron Vodă și succesorul său, Răzvan Ștefan, Mihai trimite o delegație de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relațiile munteano-transilvănene. Nerespectând porunca domnitorului, delegația de boieri condusă de mitropolitul Eftimie negociază și semnează la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu Bathory prin care Mihai devenea de fapt locțiitorul acestuia pe propriul său tron (din Țara Românească). Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12 boieri de rang înalt. Comandând o armată de cca. 16.000 de ostași, la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduși de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obține contra turcilor victoria la Călugăreni - 13/23 august 1595 (evocată în mod strălucit în poemul "Pașa Hassan" al poetului George Coșbuc). Contraofensiva otomană îl forțează să se retragă temporar în munți, așteptând sprijinul lui Sigismund Bathory. Între timp, Ștefan Răzvan este înlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor. Mihai Viteazul începe, cu sprijin transilvănean și moldovean eliberarea orașelor Târgoviște (5-8 octombrie 1595), București (12 octombrie 1595) și Giurgiu (15-20 octombrie 1595).În 1594 și în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară în sudul Dunării, cucerind cetățile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Razgrad, Babadag, Târgul de Floci, Silistra și chiar Rusciuc, Șiștova, Nicopole și Vidin. Potrivit istoricului Nicolae Iorga, călăreții lui Mihai Viteazul ajunseseră până la Adrianopole în est și Plevna în vest. Această acțiune a fost coroborată cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stăpânirea sa Bugeacul, în aceeași perioadă. În 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel încât Dobrogea și gurile Dunării s-au aflat sub stăpânirea sa până la moarte.
PACEA CUIMPERIUL OTOMAN şi recunoaştera NAŢIUNII ROMELIA ROMELNI numele turcesc pentru romanii bizantini sau creştini din bizanţ)
Pierderile suferite în urma campaniilor antiotomane, precum și dezastrele provocate de ostașii sultanului, au adus Țara Românească la o stare critică din punct de vedere financiar. Cu visteria golită, Mihai se vede silit să aplice o soluție pe cât de nepopulară, pe atât de vitală supraviețuirii statale: "așezământul" sau "legarea țăranilor de glie" prin care rumânii (țăranii fără pământ din Valahia) erau siliți să rămână pe moșia pe care se aflau în acel moment.
După câteva confruntări pe linia Dunării, dar mai ales după înfrângerea suferită de Sigismund Báthory în Bătălia de la Keresztes, Mihai a făcut în decembrie 1597 pace cu Imperiul Otoman.În schimbul acceptării suzeranității otomane și a plății tributului, Înalta Poartă a recunoscut domnia voievodului pe întreaga durată a vieții sale și i-a trimis steag de domnie şi a urmașilor săi dinastici, împreună cu numele de RUMANIA ROMELIA ca stat VASAL şi ALIAT. Valahia nu mai era un stat ocupat sau autonom cu suveranitate limitată.Era recunoscut oficial ca STAT SUVERAN cu numele DACIEI ROMANE. Turcii se angajau ca în relațiile cu rumani să nu mai folosească niciodată termenul jignitor de "ghiaur" "necredincios sau barbar bastard".
Fiind cea mai mare realizare a lui Mihai cu excepţia Unirii Principatelor. Niciodată turcii pe durata vieţii sale nu au mai folosit ghiaur. Când a murit Mihai în 1601 asasinat.sultanul a folosit expresia " A murit Michali Dakay'Bei Califa Romelia " A murit Mihai Regele Dacilor Stăpânul Romaniei". Dar până atunci în anul 1598
În paralel, la 9 iunie 1598, Mihai a încheiat la Mănăstirea Dealu un tratat cu împăratul Rudolf al II-lea, care s-a obligat să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și i-a recunoscut caracterul ereditar al domniei în schimbul recunoașterii suzeranității împăratului.
Prin dubla suzeranitate (otomană și habsburgică) Mihai a căutat să compenseze prevederile tratatului de la Alba Iulia, din 20 mai 1595, prin care recunoscuse suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory.
Unirea de la 1600
Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea Moldovei de Sfânta Alianță. În Transilvania, Sigismund renunța la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory (de asemenea înclinat către politica polonă).
În iulie 1599 a trimis o solie la Praga pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a inițiativei sale. Primind un răspuns favorabil, la sfârșitul aceluiași an, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români, și mercenari de diferite etnii: unguri și secui din Ardeal, polonezi, sârbi,evrei,greci etc. După victoria asupra lui Andrei Bathory (Bătălia de la Șelimbăr, 18/28 octombrie 1599) își face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 primind cheile fortăreței de la episcopul Demetrius Napragy. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar ca guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu